Medicamentul banal care-ți poate salva viața dacă faci infarct. Cum se administrează corect
Într-o lume plină de medicamente sofisticate, unde fiecare problemă de sănătate pare să aibă o soluție farmaceutică modernă, uităm adesea de remediile simple, dar extrem de eficiente.

Un astfel de exemplu este aspirina – un medicament banal, nelipsit odinioară din dulapul românilor, dar ignorat astăzi, în favoarea altor pastile „de ultimă generație”, potrivit Adevarul.
Ceea ce puțini știu este că tocmai această tabletă, aparent banală și demodată, poate face diferența între viață și moarte în cazul unui infarct miocardic acut. În momentele în care fiecare secundă contează, cunoașterea modului corect de a administra aspirina poate deveni o armă salvatoare.
Aspirina – aliatul uitat, dar vital în infarct
Aspirina, sau acidul acetilsalicilic, este cunoscută mai ales pentru efectele sale analgezice și antipiretice – adică pentru reducerea durerii și scăderea febrei. Însă adevărata sa putere, în contextul unui infarct, constă în proprietățile sale antiplachetare.
Aceasta împiedică agregarea trombocitelor – celulele responsabile de formarea cheagurilor de sânge – reducând astfel riscul ca un cheag să blocheze o arteră coronară. Blocarea acestor artere este, de fapt, mecanismul care declanșează un atac de cord.
Așadar, intervenția cu aspirină într-un moment critic poate opri extinderea infarctului și poate păstra în viață celulele cardiace.
Expertul spaniol în prim ajutor, Miguel Assal, subliniază într-un mesaj viral pe rețelele de socializare un adevăr simplu, dar esențial: „Această pastilă, pe care o aveai acasă, dar nu o mai ai acum, te poate salva.” Într-o situație în care nu ai altceva la îndemână, dar recunoști simptomele unui infarct – durere în piept, senzație de strivire, greață, dificultăți de respirație – aspirina poate fi prima linie de apărare, chiar înainte ca ambulanța să ajungă.
Cum se administrează corect aspirina în cazul unui atac de cord
Modul de administrare este esențial. Mulți oameni cred că este suficient să înghită o pastilă de aspirină, dar în caz de infarct, mestecatul este cheia.
Mestecarea comprimatelor distruge stratul protector al pastilei (învelișul enteric), iar substanța activă ajunge mult mai repede în fluxul sangvin. Acest lucru poate grăbi semnificativ efectul antiplachetar și poate începe protecția inimii în doar câteva minute.
„Chiar dacă are un gust amar, mestec-o. Timpul câștigat poate însemna salvarea inimii”, spune Assal. Este un detaliu simplu, dar vital. Nu e vorba doar despre administrarea medicamentului, ci despre viteza cu care acesta devine activ în organism.
Iar într-un infarct, fiecare minut în care sângele nu ajunge la inimă înseamnă distrugerea ireversibilă a țesutului cardiac.
Care este doza corectă și când trebuie luată
În cazul unui suspect infarct miocardic, doza ideală este de jumătate de comprimat de aspirină, adică aproximativ 250-300 mg, mestecat imediat ce apar simptomele. Nu trebuie să aștepți confirmarea unui diagnostic de la medic pentru a acționa, dar este vital ca după administrare, să suni imediat la 112.
Aspirina nu este un tratament complet, ci un gest temporar, menit să câștige timp până la intervenția profesională. Acționează rapid, dar nu înlocuiește defibrilarea, oxigenul sau angioplastia efectuate de specialiști.
Este important să nu confunzi aspirina cu alte analgezice. Nici ibuprofenul, nici paracetamolul nu au efect antiplachetar.
Mai mult, ibuprofenul poate chiar interfera cu acțiunea aspirinei dacă este luat simultan. Tocmai de aceea, într-o trusă de prim-ajutor sau într-un loc accesibil din casă, o folie de aspirină simplă ar trebui să existe mereu. Nu aspirină tamponată, nu forme de eliberare întârziată – ci comprimat obișnuit, care să poată fi mestecat.
Contraindicații: când nu trebuie luată aspirina
Deși eficientă, aspirina nu este lipsită de riscuri și nu trebuie administrată oricui, oricând. Persoanele alergice la acid acetilsalicilic sau cele cu ulcer gastric activ, afecțiuni de coagulare sau risc crescut de hemoragii gastrointestinale trebuie să evite administrarea acesteia. În asemenea cazuri, intervenția medicală rămâne singura soluție.
Cu toate acestea, în situații de urgență, dacă persoana nu are astfel de contraindicații cunoscute, beneficiile depășesc cu mult riscurile, iar aspirina poate salva vieți.
În plus, trebuie evitată combinația cu alte medicamente antiinflamatoare, cum ar fi ibuprofenul, care poate anula efectul antiplachetar al aspirinei. Este bine ca această informație să fie cunoscută și discutată în familie, pentru ca în cazul unui incident, să se acționeze corect, fără ezitare.