De ce este important să reciclăm hainele? Conferențiar universitar Silvia Branea: „Efectele negative ale fenomenului vor afecta nu numai mediul ci și...”
Se vorbește prea puțin despre dezvoltare durabilă și ecologie, asta deși efectele unei slabe implicări civice se resimt puternic. Dacă ne îndreptăm atenția însă către industria de haine, vedem că aproximativ 92 de tone de deșeuri textile se produc anual, asta în timp ce 11% din deșeurile de plastic provin din îmbrăcăminte. Este nevoie de mai multă conștientizare în această zonă, iar profesorii și studenții de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București se implică activ în acest sens. Conf. univ. dr. Silvia Branea ne-a vorbit, în detaliu, despre proiectul studenților de la masterul francofon care, an de an, vin cu noi surprize!
De ce este important să reciclăm hainele?
Expoziția Consum’actor aduce anual în prim-plan obiecte de artă realizate din materiale reciclabile și obiecte refolosite, create de studenții masterului, alături de partenerii proiectului. Fiecare exponat a are rolul de a inspira noi modalități de reutilizare a obiectelor din viața cotidiană, punând accent pe creativitate și sustenabilitate.
Proiectul Consum’actor reprezintă un pas important în educația studenților masteranzi, care își propun să aplice concepte de dezvoltare durabilă prin creații artistice. Scopul principal al acestora este sensibilizarea publicului în legătură cu consumul responsabil, folosind o abordare inovativă și artistică. Studenții au avut oportunitatea de a participa la ateliere creative, desfășurate în colaborare cu cadrele didactice de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, îmbinând astfel teoria cu practica în promovarea unui viitor sustenabil.
Doamnă Branea, vrem înainte de toate să știm cum s-a născut acest proiect și care este motivația din spatele său?
Am inițiat acest curs de tip proiect în urmă cu cinci ani împreună cu senior designer Ioana-Sanda Avram și drd. Irina Ghineț. Scopul nostru a fost bazat pe dorința de a implica studenții de la masterul francofon al FJSC, «Media, Dezvoltare, Societate» (Médias, développement et société) din Universitatea din București într-o activitate care să contribuie la fixarea cunoștințelor din domeniul comunicării publice/media socială dar să îi și ajute să descopere și să valorifice o serie de comportamente civice și etice. După primii ani dedicați sprijinirii antreprenorilor români apropiați de producția și distribuția durabilă/etică, atentă la mediu și la nevoile angajaților și consumatorilor am trecut la un nou mod de transmitere a valorilor dezvoltării durabile, prin creații artistice realizate de studenți, cu scopul de a sensibiliza publicul cu privire la nevoia de reciclare a obiectelor/deșeurilor și la utilitate dezvoltării durabile, în general. Pentru a ajunge la un public cât mai larg, studenții au creat o platformă de conștientizare: https://consumactor.wixsite.com/consumactor2024. Desigur, etapele proiectului pot fi urmărite și pe pagina de Facebook a proiectului Consum`Actor.
Care a fost tema din acest an și ce mesaj ați încercat să transmiteți?
Tema din acest an este „No fast Fashion”. Echipa de profesori de la FJSC este formată din mine, drd. Irina Ghineț și lect. univ. dr. Alexandra Bardan. Din partea Facultății de Arhitectură de Interior (UAUIM) participă doamna director de departament Studiul Formei si Ambient, lect. dr. arh. Valerica Potenchi, domnul lect. dr. sculptor Ionel Iștoc, și domnul asist. univ. dr. Claudiu Tudoran din partea Facultății de Arhitectură de Interior (UAUIM) . În ediția din acest an ne propunem să construim o campanie de sensibilizare, prin creații artistice din haine purtate, cu privire la nevoia consumatorilor de a cumpăra haine și alte accesorii textile în mod responsabil. Ideea de la baza acestei campanii este că oricâte satisfacții ar veni din achiziționarea hainelor care sunt în pas cu moda, consumerismul excesiv duce pe zi ce trece la un volum uriaș de deșeuri pe care umanitatea nu le mai poate gestiona, și prin urmare le abandonează în noianul de lucruri inutile rămase după „fast-fashion”-ul iresponsabil.
Cât de important este să ne îndreptăm atenția către dezvoltare durabilă în actualul context global?
În prezent se aud tot mai multe voci care fie neagă complet necesitatea dezvoltării durabile, fie critică ipocrizia unor actori economici și politici care sunt mai „verzi” sau mai puțin „verzi” în funcție de tendințele generale sau de interesele financiare, respectiv electorale. Cred că trebuie să continuăm să acționăm cu aceeași hotărâre ca și până acum în direcția dezvoltării durabile însă este nevoie de o strângere rândurilor, în special din partea reprezentanților școlilor/universităților/organizațiilor neguvernamentale pentru ca mesajul să poată ajunge la public.
Pentru că, printre altele, vorbim despre reciclarea hainelor, aș dori ca cititorii noștri să înțeleagă în profunzime care sunt problemele cu care societatea noastră se confruntă pe această temă. De ce este important să fim responsabili când vine vorba de consumul de piese vestimentare și cum ne impactează?
Când vorbim despre reciclarea hainelor observăm că pașii făcuți până acum sunt insuficienți și de multe ori doar pentru a răspunde unor directive europene sau din alte părți ale planetei. Exemplele pozitive sunt puține dar sunt totuși semne că se fac eforturi susținute atât pentru reutilizarea materialelor/hainelor din industria modei pentru noi produse vestimentare cât și pentru produse de uz casnic.
Responsabilitatea cumpărătorilor de haine ar trebui să crească cel puțin din două motive: primul ține de nevoia de respect pentru efortul muncitorilor și muncitoarelor din fabricile de confecții, de multe ori răsplătit insuficient financiar și desfășurat în condiții precare – prețul mic al unei haine noi sau second hand nu este un motiv de desconsiderare/aruncare a obiectului vestimentar aflat în stare bună; cel de al doilea motiv este că industria confecțiilor este una dintre cele mai poluante industrii – prin urmare comportamentul compulsiv de cumpărare, respectiv transformare în deșeuri a unor cantități impresionante de haine și accesorii vestimentare nu se întâmplă doar din cauza ofertei „generoase” din partea creatorilor/producătorilor de produse vestimentare ci și ca urmare a lipsei de grijă a unor cumpărători față de mediu.
Uitându-vă la studenții dumneavoastră, și nu numai, credeți că tinerii sunt mai responsabili când vine vorba despre dezvoltare durabilă și ecologie? Vedeți demersuri în acest sens? Sunt dornici să se educe mai mult?
Tinerii sunt din ce în ce mai dornici să cunoască și să aplice principiile ecologice și ale dezvoltării durabile dar nu în totalitate. Nivelul studiilor urmate este reprezentativ în acest sens. Pentru tinerii care nu au fost interesați sau nu au avut șansa să continue studiile, doar activitățile societății civile îi educă sau îi ghidează în direcția comportamentelor atente față de natură și față de oamenii care lucrează în industria modei/confecțiilor. Ideal ar fi ca inițiativele tinerilor conștienți de principiile dezvoltării durabile să fie din ce în ce mai numeroase pentru a avea impact. De fapt, aceste viziuni și comportamente cu privire la moda durabilă trebuie să fie din ce în ce mai îmbrățișate pe scară largă deoarece efectele negative ale fenomenului vor afecta nu numai mediul din perspectiva dificultății gestionării deșeurilor vestimentare ci vor fi resimțite și în alte domenii/arii, cum ar fi consumul uriaș de apă în condițiile în care lipsa apei reprezintă un risc vital pentru multe comunități din țările slab dezvoltate.
Vorbiți-ne puțin și despre colaborarea cu reprezentanții Institutului Francez.
Colaborarea din anii trecuți cu Institutul Francez a reprezentat atât o validare a eforturilor noastre cât și un spațiu primitor pentru expozițiile și dezbaterile Consum`Actor. În acest an ne-am propus ca dezbaterea despre consumul vestimentar responsabil să se desfășoare la Institutul francez iar expoziția de artă realizată din structuri construite din haine purtate să aibă loc în următoarele două săptămâni în hub-ul care găzduiește cu generozitate diverse acțiuni și evenimente ecologice , situat pe str. Vasile Lascăr, nr. 69 în București.
Ce vă doriți pe viitor de la proiect?
Anul viitor echipa actuală va continua parcursul început acum pentru a duce la un nou nivel entuziasmul studenților și profesorilor de la FJSC (Universitatea din București) și de la Universitatea de Arhitectură. Mai exact ediția de anul viitor va implica mai mulți studenți și o colaborare mai strânsă cu ong-urile care militează și construiesc un viitor în care oamenii să fie mai responsabili în privința consumului de modă iar reciclarea hainelor purtate să nu mai fie o excepție, ci o regulă.
