Ce măsuri fiscale pregătește Guvernul, de la 1 iulie! La ce trebuie să se aștepte românii
Guvernul analizează o nouă serie de modificări fiscale cu aplicare de la 1 iulie 2025. Printre scenarii: majorarea TVA la 22%, impozite mai mari pentru jocurile de noroc și schimbări semnificative pentru veniturile din drepturi de autor. Măsurile sunt parte dintr-un plan urgent de acoperire a deficitului bugetar, aflat sub lupa Comisiei Europene.
Luna iulie ar putea aduce cele mai sensibile modificări din ultimii ani
Guvernul României se află în plin proces de recalibrare fiscală, iar luna iulie ar putea aduce cele mai sensibile modificări din ultimii ani. Potrivit unor surse din Ministerul Finanțelor, se discută deja la nivel tehnic creșterea cotei standard de TVA de la 19% la 22%.
Dacă va fi aprobată, măsura ar avea impact direct asupra tuturor bunurilor și serviciilor, de la alimente și combustibil până la facturile de utilități. Oficialii justifică această schimbare prin nevoia urgentă de a aduce venituri suplimentare la bugetul de stat, într-un context în care România este presată de Bruxelles să reducă deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB.
Guvernul analizează modificarea sistemului de impozitare pentru drepturile de autor
Pe masa guvernanților se mai află și un set de măsuri care vizează industria jocurilor de noroc, în special segmentul cunoscut în spațiul public drept „păcănele”. Sunt luate în calcul creșteri de taxe pe licențe, dar și asupra veniturilor operatorilor, într-un demers care ar putea aduce sume consistente la buget. Jocurile de noroc online ar urma să fie, de asemenea, reglementate mai strict, iar taxele asociate acestora revizuite.
Totodată, Guvernul analizează modificarea sistemului de impozitare pentru drepturile de autor, o formă de venit utilizată de mii de profesioniști independenți, inclusiv artiști, jurnaliști, IT-iști și creatori de conținut. Impozitul ar putea ajunge până la 20% din venitul brut, față de regimul actual care permite deduceri considerabile. O astfel de măsură ar reduce povara fiscală pe muncă salariată, dar ar putea afecta negativ zonele creative și culturale, deja fragile economic.
Comisia Europeană somează, din nou, România
Toate aceste scenarii sunt analizate în contextul angajamentelor asumate de România în fața Comisiei Europene și a Fondului Monetar Internațional. Cele două instituții au cerut în mod repetat măsuri clare de consolidare fiscală și reducerea deficitului excesiv. Lipsa unor reforme credibile ar putea duce la suspendarea unor tranșe din fondurile europene, avertizează analiștii economici.
Executivul ar putea lansa un proiect de modificare a Codului Fiscal în săptămânile următoare, iar deciziile finale vor fi luate după consultări cu partenerii sociali și politici. Deși măsurile nu sunt confirmate oficial, presiunea calendarului bugetar face foarte posibil ca unele dintre ele să intre în vigoare chiar de la 1 iulie.
Ce spun specialiștii
Economiștii și experții fiscali avertizează că noile măsuri ar putea avea efecte adverse în lanț asupra consumului și economiei reale. Ionuț Dumitru, fost președinte al Consiliului Fiscal, a declarat recent că majorarea TVA-ului este „cea mai rapidă cale de a colecta venituri la buget, dar și cea mai riscantă din punct de vedere social”. Potrivit acestuia, o creștere de trei puncte procentuale la TVA ar putea alimenta inflația și ar afecta în special populația cu venituri mici.
Andreea Paul, economist, susține că „Guvernul nu poate rezolva problemele structurale ale deficitului doar prin taxe. Este nevoie de o reformă reală în cheltuirea banului public și combaterea evaziunii”. Ea avertizează că o creștere a taxelor în zona industriilor sensibile, cum este cea a jocurilor de noroc, poate duce la migrarea activităților către piața neagră. În ceea ce privește drepturile de autor, consultantul fiscal Adrian Benta afirmă că „majorarea impozitului în acest sector afectează tocmai persoanele care lucrează în regim independent, într-un mediu deja instabil. Mulți dintre acești contribuabili nu au protecție socială și sunt deja suprataxați în comparație cu angajații din mediul privat sau de stat".
