Ce mâncau țăranii români în anii 1700. Preparatul pe care și noi îl consumăm astăzi cel puțin de 2 ori pe săptămână
În jurul anului 1700, țăranii români duceau o viață simplă, iar alimentația lor era bazată aproape exclusiv pe produse locale, sezoniere și de post.

Unul dintre cele mai frecvente preparate consumate în acea vreme – și care a rămas prezent în bucătăria românească până astăzi este mămăliga! Chiar și cu secole în urmă, ea era un aliment de bază în dieta românilor!
De ce era atât de populară mămăliga
Porumbul fusese deja introdus în Țările Române în secolul XVII, după ce a fost adus din America, și se cultivase ușor datorită adaptabilității. Porumbul a înlocuit grâul în multe sate pentru că era mai ieftin, mai rezistent și mai productiv.
Mămăliga era sătioasă, se prepara rapid și putea fi consumată ca fel principal, garnitură sau desert (cu lapte ori cu miere). În plus, brânza de oaie și smântâna de casă proveneau direct din gospodăriile țărănești.
În post, mămăliga se consuma cu ceapă, usturoi, murături sau tocănițe de legume.
Alte alimente populare în anul 1700
Ciorbe și supe de zarzavat – în special de varză, fasole sau linte.
Pâine de secară sau mălai, mai rar de grâu.
Fasole boabe – numită și „carnea săracului”.
Varză murată, ceapă, usturoi, hrean.
Pește sărat sau afumat – în special în zonele apropiate de râuri.
Fructe uscate și nuci – pentru iarnă.
Zacuscă rustică sau amestecuri de legume conservate.
Ciorba de fasole era populară și cu secole în urmă
Desigur, nu numai mămăliga cu brânză se numără printre alimentele populare în 1700 și care rămân la fel de îndrăgite și acum!
Ciorba de fasole cu afumătură, sarmalele (existau în forme arhaice, inspirate de influențe otomane), plăcintele cu brânză sau cu dovleac și tocănițe de legume cu ceapă și usturoi erau foarte populare la acea vreme!
Și dacă vrem să pregătim o mămăligă la fel ca în anul 1700, putem apela la această rețetă tradițională!
Rețeta tradițională de mămăligă folosită de țăranii români
Această rețetă este, din fericire, foarte ușor de pregătit!
Ingrediente (pentru 4 porții)
1 litru de apă
1 lingură sare
300 g făină de porumb (mălai)
200 g brânză de burduf (sau brânză de oaie maturată, sărată)
200 ml smântână grasă (de casă, ideal peste 25% grăsime)
Opțional: 50 g unt (în zonele mai bogate sau de sărbătoare)
Mod de preparare
Pune apa la fiert într-un ceaun sau o cratiță groasă.
Când începe să clocotească, adaugă sarea. Apoi, toarnă mălaiul în ploaie, în timp ce amesteci continuu cu o lingură de lemn (sau tel special pentru mămăligă).
Continuă fierberea la foc mic, amestecând des, timp de 30-40 de minute, până când mămăliga devine groasă și se desprinde de pereții vasului.
Acum, mămăliga trebuie răsturnată pe un fund de lemn. Taie felii cu o ață sau cu un cuțit uns cu apă. Mai departe, vom pune pe fiecare felie de mămăligă puțină brânză sfărâmată și smântână deasupra.
Se poate adăuga unt cald, topit, peste tot pentru un plus de gust (așa făceau în Ardeal).
Cum se servea mămăliga în trecut
Alături de ceapă roșie, murături sau un ou ochi (în zilele de nepost).
În zilele de post, mămăliga era mâncată cu usturoi pisat cu sare și apă, varză murată sau tocăniță de ceapă.
La stână, era nelipsită din zămuri, balmoșuri sau servită simplu cu urda proaspătă.
Alte mâncăruri străvechi românești (din Evul Mediu sau chiar înainte) erau balmoșul – mămăligă fiartă în lapte acru, cu brânză și unt, zama de varză – supă acrită cu zeamă de varză, uneori cu afumătură, sau ciorba de lobodă sau ștevie – verdețuri fierte cu usturoi și oțet sau zer.
La fel de popular era și terciul de mei – înainte de porumb, se folosea meiul (încă prezent la daci!), cât și plăcintele pe plită – umplute cu brânză, dovleac sau varză călită.